Dialog la ceas de seara

Dialog:

Ea:Nu pot ma sa iti spun…

Eu:Zi ma,m-ai facut curioasa!!!

EA:Daca iti spun,nu o sa mai dormi la noapte

(da-o incolo de treaba,cred ca a vazut demoni)

Eu:Nu o sa mai dorm daca nu imi spui.O sa ma roada curiozitatea pana la ultimul fir de par.Doar nu vrei sa ma ai pe constiinta!!!

Ea:Nu intelegi ma ca nu iti spun??

(dupa juma` de ora)

Ea:Nu puteam ma sa iti spun ca auzea asta mic si apoi se speria

(cred ca e de rau,daca nu e vreun demon,as tinde sa cred ca e sobolanul ala mare)

Eu:…….

Ea:Ieri dau sa ies din casa(pauza de cateva secunde,un oftat adanc,prinde curaj si..)vad in capatul holului,in scara de bloc un barbat.Asta e hot,ma gandeam eu.Altfel de ce s-ar uita asa insistent?Dau cu cheia,si pornesc spre iesirea din bloc.Asta,de care ziceam,era acolo,in incaperea aia mica,unde sunt cutiile postale..

Eu:Aha…si???

Ea:Ce crezi ca facea?L_ba!!!Am strans putin din dinti,am trecut pe langa el ca si cum nu il vazusem si imi vad de drumu meu.Agitatie mare apoi,am avut examen,apoi alte treburi prin oras.Uitasem de respectivul.

(ma bufnea un ras isteris,va spun mai incolo de ce)

Ea:Azi dimineata,pe la 8 si ceva,imi iau geanta,imi iau umbrela.Stii tu,aia mare a mea.Ies pe usa,dau cu cheia…cand ajung la cutiile postale,asta era tot acolo.Raman blocata cateva secunde,fac stanga imprejur si fug spre usa mea.Holul?Era mai lung ca niciodata.Dau sa scot cheia din geanta,nu o gaseam nicaieri.Cu chiu cu vai reusesc sa intru in casa.Moment in care incep sa plang ca un copil mic si il sun pe El.

(continuarea e destul de simpla:vine el,o linisteste,o ia frumos de manuta si o conduce personal pana la iesirea din scara blocului)

Eu:Cine ma,ala?Aaaa.Eu eram deja obisnuita cu el,ii uram o zi buna cand ne “vedeam” dimineata.in ultimul timp chiar ma astepta si cu o cafea.Da,da,acolo langa cutiile postale.Ii multumeam pentru cafea si mergeam in treaba mea. 

(eu credeam ca sunt haioasa)

Ea,vizibil socata,nu radea la glumele mele.Se facu 3 dimineata si plecara acasa la ei(fosta mea casa,unde am locuit candva).

Incerc sa adorm.Ma ia totusi somnul si imediat suna ceasul.Se facu 7 dimineata.Cu ochii rosii imi trag niste blugi pe mine si plec la servici.Ca sa scurtez drumu o tai prin parcare.Prin vreo 2 parcari.Si totusi azi nu e ziua mea norocoasa.Cu ochii mai mult inchisi ma uit in stanga,in dreapta…doar eu in parcare si o babuta.Mai apare un nene,la vreo 45 de ani(nu garantez varsta,dormeam inca).Cand ajunge in fata mea isi descheie pantalonii si scoate podoaba afara.Raman blocata si intr-o fractiune de secunda reusesc sa ma strecor pe langa “dansa” fara nici un contact.Ce am uitat sa mentionez e ca nenea avea in jur de 2 metri.Eu 1.54.La fix,nu?

Concluzia?Mama lor de glume pe seama “traumelor” altora!!!!

P.S.:bun venit inapoi,mie